Ce sunt steroizii?

Steroizii anabolici sunt substante chimice inrudite cu testosteronul dar cu proprietati androgene mult reduse fata de acesta, fiind insa pastrate proprietatile anabolice(de acumulare se tesut muscular si osos in special). Desi tinta finala este realizarea unui steroid care sa isi fi pierdut total caracteristicile androgenice specifiece testosteronului, se pare ca ea nu va fi nicodata atinsa(din aceasta cauza denumirea corecta ar fi de steroizi anabolici androgeni). O alta cauza pentru dezvolatarea de steroizi a fost aceea ca testosteronul, administrat oral, este incactivat in proportie de 98% in ficat, inca de la prima trecere, deci o cantitate foarte mica de substanta ajunge in sange fiind utila.

De fapt denumirea ar trebui sa fie de streoizi anabolic-androgeni, dar vom utiliza in continuare denumirea mai simpla de steroizi. Inca din anii `30 s-a descoperit ca administrarea de steroizi la animale de laborator produce cresteri in masa musculara si osoasa. Ei au intrat rapid in arsenalul culturistilor si halterofililor dataorita acestor efecte. Oamenii de stiinta germani, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, au sintetizat steroizi care au fost experimentati atat pe soldati cat si pe prizonierii din lagarele de concentrare naziste.

Repere vitamino-minerale

1.Vitamine

Vitamina A
Rolul sau in corp
*vitamina a cresterii
*protejeaza vederea si o inlesneste in timpul noptii
*mentine in forma pielea si muschii
*asigura o buna rezistenta la infectii
*in legume,vitamina A se gaseste in toate formele de carotina pe care organismul o transforma partial in vitamina A.

Surse principale
*ficat,unt,smantana,oua,branza bogata in grasimi,legume proaspete(morcovi,spanac,creson).

Surse secundare
*lapte,fructe uscate(caise,prune),fructe proaspete(caise,cirese,piersici,portocale,prune).

Inamicii sai
*lumina,aerul,coacerea si fierberea alimentelor,excesul de bauturi alcoolice.




Vitamina B1
Rolul sau in corp
*vitamina sistemului nervos
*mentine in forma tesuturile nervoase , digestive si inima
*este indispensabila unei bune intrebuintari a zaharurilor(glucidelor)
*favorizeaza cresterea

Surse principale
*carnea de porc,legume uscate(fasole,mazare,linte),fructe uscate(alune,nuci,migdale),organe de vita,ficat,rinichi.

Surse secundare
*lapte,oua,fructe si legume.

Inamicii sai
*caldura,apa,excesul de bauturi alcoolice,excesul de alimente si bauturi care contin mult zahar.

Cat de frecvent ar trebui sa mancam?

Cultura noastră tradiţionala prespune în materie de alimentaţie 3 mese pe zi, anume micul dejun, prânzul şi cina. Încă de când suntem mici învăţăm de la bunica obiceiul de a respecta aceste mese, uneori foarte strict, fără gustări intermediare “ca să nu ne stricăm foamea”. Apare deci ca o condiţie esenţială pentru menţinerea sănătăţii respectarea acestor trei mese şi nu mai mult. Ce ne facem însă când dăm peste programe nutriţionale recomandate de specialişti în care putem avea toată încrederea şi care recomandă 5-6 mese pe zi sau chiar mai mult?

În primul rând să nu uităm că ne referim la oameni diferiţi de normal (a nu se înţelege anormali…), adică oameni care fie vor să îşi dezvolte masa musculară, fie vor să slăbească.

Ca să înţelegem mai bine, haideţi să facem o analogie cu automobilele. Câţi şoferi aşteaptă să se golească complet rezervorul înainte de a face plinul? Foarte puţini, şi de obicei este doar o întâmplare un asemenea eveniment. Dacă vom considera că cei mai mulţi oameni iau micul dejun pe la 7-8 dimineaţa, prânzul pe la 14-15 sau chiar mai târziu, iar cina pe la orele 20-21 vom observa intervale de 6-7 ore în care organismul nu e alimentat. Iar acestea sunt cazuri fericite, fiindcă omul zilelor noastre mănâncă ceva pe fugă dimineaţa şi apoi mai mănâncă la miezul nopţii când vine de la afacerile lui. Aceste intervale de “post” pot conduce la un grad de supresie a metabolismului, influenţând negativ echilibrul de azot al organsimului, provoacă oboseală şi lipsă de energie şi senzaţie intensă de foame, care este de cele mai multe ori potolită alegând alimente hipercalorice, dar sărace din punct de vedere al nutrienţilor esenţiali.

Haideţi să vedem câteva dintre beneficiile adoptării unui program alimentar cu mese frecvente.

1. Accelerarea metabolismului – de fiecare dată când mănânci ceva, metabolismul devine mai alert, deoarece începe procesul de digestie, consumator de energie. Iată deci cum cei care se plâng că au metabolismul lent pot să şi-l accelereze foarte simplu mâncând mai frecvent.

2. Îmbunătăţirea digestiei – prin consumarea de mese frecvente şi în cantitate mică, daţi şansa organsimului să proceseze complet alimentele. Presupunând că aveţi un regim alimentar de aproximativ 3000 kcal, cu un aport proteic de 250 g proteine, asta ar însemna cate 1000 kcal şi 83 g proteine la fiecare masă. Deşi variază de la individ la individ, cantitatea de proteine care poate fi complet digerată la o masă se încadrează în limitele 35-50 g. Deci dacă veţi împărţi cantitatea de proteine în mai multe porţii, aveţi posibilitatea să o asimilaţi pe toată.

3. Echilibru azotat pozitiv – este bine ştiut că dezvoltarea musculară are loc numai într-un mediu bogat în azot, asta pentru că prezenţa azotului în structurile proteice este o condiţie absolut esenţială. Dacă vă asiguraţi un aport optim şi constant de proteine în alimentaţie, veţi obţine acest azot atât de important astfel veţi asigura substratul dezvoltării masei musculare. Simplu!

4. Energia – este evident că mai multe mese înseamnă aport energetic mai mare. Cei doi macronutrienţi esenţiali pentru energie sunt carbohidraţii şi lipidele. Atât antrenamentul aerob, cât şi cel de forţă vor consuma depozitele energetice ale organsimului, de aceea este absolut necesar să aveţi grijă ca ele să fie refăcute în timp util.

5. Nivel normal de insulină – în cazul unui aport mare de carbohidraţi cu indice glicemic crescut, secreţia de insulină este foarte mare. Problema este că în prezenţa unei insulinemii crescute, devine aproape imposibilă metabolizarea grăsimilor.

6. Foamea – mâncând frecvent nu vei suferi de accese de foame. Atunci când ţi-e foarte foame eşti mult mai tentat să mănânci orice îţi este la îndemână şi de obicei se întâmplă să fie junk food.


sursa: Dr. Serban Damian - http://www.doctor.info.ro/frecventa_meselor.html

Indicele glicemic

De cate ori nu am mancat fructe si totusi nu am slabit, de cate ori nu am auzit de la diverse persoane: Mananc o gramada de fructe si legume si tot ma ingras. Poate pentru ca ar trebui sa facem diferenta intre alimentele care au un indice glicemic mare si sa le alegem pe cele sanatoase pentru a ne ajuta silueta.
Ce inseamna Indicele Glicemic (IG)? Este masura prin care corpul reactioneaza la alimentele ce contin carbohidrati. Pentru o masurare mai clara alimentele sunt comparate cu glucoza care are IG de 100.
Astfel, alimentele cu IG mare (>70) fac ca nivelul glucozei din sange sa creasca rapid: painea alba, baghetele, majoritatea cerealelor de dimineata, batoane cu cereale, biscuiti sarati, prajituri din orez, orezul alb, pastele si painea fara gluten, cartofi fierti sau copti, piure, gogosi, chipsuri, cartofi prajiti, zahar, bauturi racoritoare acidulate sau indulcite, dulciuri, majorotatea biscuitilor.
Alimentele cu IG mediu (55-70) sunt ananasul, stafidele, prajiturile cu ovaz si painea de secara, smochine uscate, orez brun, pita sau lipie, taietei din orez, gemuri, fructe la conserva, inghetata, batoane cu musli, biscuiti digestivi.
In cele din urma, cele mai indicate si mai sanatoase alimente cu IG <55 sunt: porumbul, majoritatea legumelor (castraveti, broccoli, etc), majoritatea fructelor proaspete (mere, pere, portocale, piersici, caise, banane, struguri, kiwi, capsuni, mango, etc), fasole, naut, linte, lapte, iaurt, paste, paine cu ovaz, cu seminte, cus cus, peste, pasare si carne slaba, majoritatea sucurilor din fructe, nuci si alune, miere.
Cu toate ca alimentele din ultima categorie sunt mai bogate in fibre, dau senzatia de satietate si sunt mai nutritive decat celelalte, trebuie sa tinem cont de faptul ca trebuie consumate cu moderatie, iar pentru a slabi e nevoie sa reducem din caloriile zilnice cu 15% si sa facem multa miscare.

Sursa: http://alisucu.blogspot.com

Slabirea si arderea grasimilor

A slăbi e simplu, dar nu e uşor. Există o singură cale pentru a pierde kilogramele în plus şi anume trebuie de consumat mai puţine kcalorii, adică trebuie de consumat cu 250-500 kcal zilnic mai puţin decît de obicei. Trebuie să creăm o diferenţă negativă de kcalorii, dacă diferenţa este pozitivă adică se consumă mai multe kcalorii decît în mod obişnuit atunci veţi adăuga în greutate, iar dacă consumaţi tot atîtea kcalorii atunci veţi rămîne la aceeaşi greutate. În continuare voi vorbi numai de diferenţa negativă, deoarece ne interesează pierderea în greutate. Dacă această diferenţă este mai mică decît 250 kcal atunci procesul de ardere a grăsimilor decurge mai lent, iar dacă este mai mare decît 500 kcal atunci veţi pierde mai repede greutatea, dar mai repede nu înseamnă şi mai bine, adică dacă faceţi o diferenţă mai mare decît 500 kcal atunci veţi pierde nu numai grăsimea, dar şi masa musculară, iar după ce încetaţi procesul de slăbire atunci veţi pune înapoi kilogramele pierdute încă mai repede decît le-aţi ars. Ceea ce nu se poate de spus că se întîmplă atunci cînd procesul de slăbire decurge cu o diferenţă de pînă la 500 kcal, adică procesul de ardere a grăsimilor va decurge lent, dar mai sigur şi mai sănătos fără perderi prea mari şi de masă musculară şi fără forţarea organismului, ceea ce este foarte important.

Diferenţa de kcalorii se poate de obţinut prin două metode:

1) De micşorat cantitatea de alimente consumate, adică dacă mîncaţi mai puţin veţi consuma mai puţine kcal (dar nu mai puţin de 500 kcal pe zi).

2) Rămînînd la aceeaşi cantitate de kcal, dar de mărit efortul fizic. Adică o dată cu mărirea efortului fizic corpul va avea nevoie de mai multă energie.

A doua metodă este mai bună deoarece o dată cu mărirea efortului fizic vă asiguraţi că nu pierdeţi masa muculară, chiar se poate mări. Se cunoaşte că cu cît masa musculară este mai mare cu atît mai multă energie are nevoie corpul pentru a o păstra. De exemplu, bărbaţii au o masă musculară mai mare decît femeile şi respectiv bîrbaţii mănincă mai mult şi au nevoie de o cantitate zilnică de proteine mai mare decît femeile pentru aşi păstra masa musculară. De aceea alegînd metoda a doua ne asigurăm că pierdem kilogramele în plus şi totodată mărim sau păstrăm masa musculară.

De exemplu, dacă consumăm 2000 kcal pe zi atunci pentru a slăbă va trebui de consumat 1500-1750 kcal pe zi, iar dacă dorim să acumulăm masă atunci vom consuma în jur de 2500 kcal pe zi.