Cultura noastră tradiţionala prespune în materie de alimentaţie 3 mese pe zi, anume micul dejun, prânzul şi cina. Încă de când suntem mici învăţăm de la bunica obiceiul de a respecta aceste mese, uneori foarte strict, fără gustări intermediare “ca să nu ne stricăm foamea”. Apare deci ca o condiţie esenţială pentru menţinerea sănătăţii respectarea acestor trei mese şi nu mai mult. Ce ne facem însă când dăm peste programe nutriţionale recomandate de specialişti în care putem avea toată încrederea şi care recomandă 5-6 mese pe zi sau chiar mai mult?
În primul rând să nu uităm că ne referim la oameni diferiţi de normal (a nu se înţelege anormali…), adică oameni care fie vor să îşi dezvolte masa musculară, fie vor să slăbească.
Ca să înţelegem mai bine, haideţi să facem o analogie cu automobilele. Câţi şoferi aşteaptă să se golească complet rezervorul înainte de a face plinul? Foarte puţini, şi de obicei este doar o întâmplare un asemenea eveniment. Dacă vom considera că cei mai mulţi oameni iau micul dejun pe la 7-8 dimineaţa, prânzul pe la 14-15 sau chiar mai târziu, iar cina pe la orele 20-21 vom observa intervale de 6-7 ore în care organismul nu e alimentat. Iar acestea sunt cazuri fericite, fiindcă omul zilelor noastre mănâncă ceva pe fugă dimineaţa şi apoi mai mănâncă la miezul nopţii când vine de la afacerile lui. Aceste intervale de “post” pot conduce la un grad de supresie a metabolismului, influenţând negativ echilibrul de azot al organsimului, provoacă oboseală şi lipsă de energie şi senzaţie intensă de foame, care este de cele mai multe ori potolită alegând alimente hipercalorice, dar sărace din punct de vedere al nutrienţilor esenţiali.
Haideţi să vedem câteva dintre beneficiile adoptării unui program alimentar cu mese frecvente.
1. Accelerarea metabolismului – de fiecare dată când mănânci ceva, metabolismul devine mai alert, deoarece începe procesul de digestie, consumator de energie. Iată deci cum cei care se plâng că au metabolismul lent pot să şi-l accelereze foarte simplu mâncând mai frecvent.
2. Îmbunătăţirea digestiei – prin consumarea de mese frecvente şi în cantitate mică, daţi şansa organsimului să proceseze complet alimentele. Presupunând că aveţi un regim alimentar de aproximativ 3000 kcal, cu un aport proteic de 250 g proteine, asta ar însemna cate 1000 kcal şi 83 g proteine la fiecare masă. Deşi variază de la individ la individ, cantitatea de proteine care poate fi complet digerată la o masă se încadrează în limitele 35-50 g. Deci dacă veţi împărţi cantitatea de proteine în mai multe porţii, aveţi posibilitatea să o asimilaţi pe toată.
3. Echilibru azotat pozitiv – este bine ştiut că dezvoltarea musculară are loc numai într-un mediu bogat în azot, asta pentru că prezenţa azotului în structurile proteice este o condiţie absolut esenţială. Dacă vă asiguraţi un aport optim şi constant de proteine în alimentaţie, veţi obţine acest azot atât de important astfel veţi asigura substratul dezvoltării masei musculare. Simplu!
4. Energia – este evident că mai multe mese înseamnă aport energetic mai mare. Cei doi macronutrienţi esenţiali pentru energie sunt carbohidraţii şi lipidele. Atât antrenamentul aerob, cât şi cel de forţă vor consuma depozitele energetice ale organsimului, de aceea este absolut necesar să aveţi grijă ca ele să fie refăcute în timp util.
5. Nivel normal de insulină – în cazul unui aport mare de carbohidraţi cu indice glicemic crescut, secreţia de insulină este foarte mare. Problema este că în prezenţa unei insulinemii crescute, devine aproape imposibilă metabolizarea grăsimilor.
6. Foamea – mâncând frecvent nu vei suferi de accese de foame. Atunci când ţi-e foarte foame eşti mult mai tentat să mănânci orice îţi este la îndemână şi de obicei se întâmplă să fie junk food.
sursa: Dr. Serban Damian - http://www.doctor.info.ro/frecventa_meselor.html
În primul rând să nu uităm că ne referim la oameni diferiţi de normal (a nu se înţelege anormali…), adică oameni care fie vor să îşi dezvolte masa musculară, fie vor să slăbească.
Ca să înţelegem mai bine, haideţi să facem o analogie cu automobilele. Câţi şoferi aşteaptă să se golească complet rezervorul înainte de a face plinul? Foarte puţini, şi de obicei este doar o întâmplare un asemenea eveniment. Dacă vom considera că cei mai mulţi oameni iau micul dejun pe la 7-8 dimineaţa, prânzul pe la 14-15 sau chiar mai târziu, iar cina pe la orele 20-21 vom observa intervale de 6-7 ore în care organismul nu e alimentat. Iar acestea sunt cazuri fericite, fiindcă omul zilelor noastre mănâncă ceva pe fugă dimineaţa şi apoi mai mănâncă la miezul nopţii când vine de la afacerile lui. Aceste intervale de “post” pot conduce la un grad de supresie a metabolismului, influenţând negativ echilibrul de azot al organsimului, provoacă oboseală şi lipsă de energie şi senzaţie intensă de foame, care este de cele mai multe ori potolită alegând alimente hipercalorice, dar sărace din punct de vedere al nutrienţilor esenţiali.
Haideţi să vedem câteva dintre beneficiile adoptării unui program alimentar cu mese frecvente.
1. Accelerarea metabolismului – de fiecare dată când mănânci ceva, metabolismul devine mai alert, deoarece începe procesul de digestie, consumator de energie. Iată deci cum cei care se plâng că au metabolismul lent pot să şi-l accelereze foarte simplu mâncând mai frecvent.
2. Îmbunătăţirea digestiei – prin consumarea de mese frecvente şi în cantitate mică, daţi şansa organsimului să proceseze complet alimentele. Presupunând că aveţi un regim alimentar de aproximativ 3000 kcal, cu un aport proteic de 250 g proteine, asta ar însemna cate 1000 kcal şi 83 g proteine la fiecare masă. Deşi variază de la individ la individ, cantitatea de proteine care poate fi complet digerată la o masă se încadrează în limitele 35-50 g. Deci dacă veţi împărţi cantitatea de proteine în mai multe porţii, aveţi posibilitatea să o asimilaţi pe toată.
3. Echilibru azotat pozitiv – este bine ştiut că dezvoltarea musculară are loc numai într-un mediu bogat în azot, asta pentru că prezenţa azotului în structurile proteice este o condiţie absolut esenţială. Dacă vă asiguraţi un aport optim şi constant de proteine în alimentaţie, veţi obţine acest azot atât de important astfel veţi asigura substratul dezvoltării masei musculare. Simplu!
4. Energia – este evident că mai multe mese înseamnă aport energetic mai mare. Cei doi macronutrienţi esenţiali pentru energie sunt carbohidraţii şi lipidele. Atât antrenamentul aerob, cât şi cel de forţă vor consuma depozitele energetice ale organsimului, de aceea este absolut necesar să aveţi grijă ca ele să fie refăcute în timp util.
5. Nivel normal de insulină – în cazul unui aport mare de carbohidraţi cu indice glicemic crescut, secreţia de insulină este foarte mare. Problema este că în prezenţa unei insulinemii crescute, devine aproape imposibilă metabolizarea grăsimilor.
6. Foamea – mâncând frecvent nu vei suferi de accese de foame. Atunci când ţi-e foarte foame eşti mult mai tentat să mănânci orice îţi este la îndemână şi de obicei se întâmplă să fie junk food.
sursa: Dr. Serban Damian - http://www.doctor.info.ro/frecventa_meselor.html
