Pentru o alimentația sănătoasă este necesar ca 20% - 30% din calorii să vină din grăsimi. Avînd în vedere că un gram de grăsime conține 9 kcal atunci pentru o persoană ce consumă zilnic 2000 kcal va avea nevoie de circa 45 – 70 gr de grăsime pe zi, 70% - 80% din care trebuie să fie grăsimi nesaturate.
Consumul de alcool, carbohidrați si chiar proteine în cantități mari blochează arderea grăsimilor pentru energie. Mîncînd mai multe grăsimi, obișnuiești corpul să folosească grăsimea drept sursă de energie. Acesta este un proces lent, fiind important un aport constant de grăsimi.
Care grăsimi sunt bune?
Grăsimile nesaturate sunt considerate grăsimi „bune” deoarece protejează împotriva bolilor de inimă şi diabetului, ajută la reglarea tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului şi, prin calităţile antioxidante, luptă împotriva apariţiei cancerului.
Din grăsimile nesaturate fac parte grăsimile mononesaturate și polinasaturate. Grăsimile mononesaturate sunt cele mai sănătoase. Se găsesc în uleiul de măsline, alune, arahide, fistic.
Grăsimile polinesaturate se găsesc în nuci, seminţe de dovleac, ulei de floarea-soarelui, porumb şi susan. Uleiurile vegetale sunt bogate în omega 6, care ajută la dezvoltarea celulelor şi la păstrarea sănătoasă a pielii.
Peştele gras (somon, hering, ton), nucile şi seminţele de dovleac sunt bogate în acizi graşi omega 3. Aceştia previn complicaţiile cardiovasculare, restabilesc echilibrul emoţional şi cresc puterea de concentrare. Lipsa lor duce la încetinirea creşterii şi dezvoltării.
Care grăsimi sunt rele?
Grăsimile saturate şi cele hidrogenate sunt considerate grăsimi „rele” deoarece, consumate în cantităţi mari, au efecte negative asupra sănătăţii pe termen lung.
Grăsimile saturate sunt, în principal, grăsimi de origine animală. Ele se găsesc în carne, ouă, lactate cu conţinut mare de grăsime, dar şi în uleiul de palmier şi de cocos. Pentru o dietă echilibrată, grăsimile saturate nu ar trebui să depăşească 10% din totalul caloriilor consumate zilnic sau 20 – 30% din toate grăsimile, deoarece cresc nivelul colesterolului.
Grăsimile hidrogenate se găsesc în cantităţi mici, în stare naturală, în produse lactate şi în carnea de vită sau de oaie, dar în cantităţi foarte mari în produsele preparate industrial: biscuiţi, aluat de prăjituri sau pizza, chips-uri, semipreparate.
Procesul de hidrogenare transformă uleiurile în grăsimi semisolide (margarină) care nu râncezesc şi prelungesc perioada de valabilitate a produselor. Aceste grăsimi se fac „vinovate” de incidenţa crescută a afecţiunilor cardiace, a diabetului, a obezităţii, a astmului şi a bolilor sistemului imunitar şi reproductiv.
Grăsimile „bune”, adică grăsimile nesaturate (găsite în uleiul de peşte, uleiul de măsline, uleiul de germeni de grâu etc.) au rol energetic în organism şi, prin eliminarea colesterolului negativ, ajută la reglarea nivelului colesterolului. Grăsimile „rele” (saturate) duc la creşterea nivelului colesterolului rău, care se depune pe vasele sanguine.
Sfaturi pentru o alimentaţie sănătoasă și echilibrată
* Preferă peştele şi carnea slabă. Consumă peşte de 5 - 6 ori pe săptămână.
* Redu consumul de unt şi de lactate grase sau înlocuieşte-le cu cele cu conţinut mai scăzut de grăsime.
* Limitează consumul de mezeluri, deoarece conţin 40% grăsimi saturate și multe adaosuri.
* Redu consumul de alimente semipreparate şi de tip fast-food.
* Mîncare trebuie să fie cît mai naturală și neprelucrată chimic (doar fiartă).
* Legumele de preferat să fie crude, dar nu fierte sau prăjite, deoarece prin prelucrare termică se pierd foarte multe vitamine și minerale.
* Nu combina la aceeași masă glucidele (carbohidrații) și grăsimile, pentru că ambele sunt surse de energie pentru corp și astfel va produce energia din glucide, iar grăsimile se vor depozita sub formă de grăsime.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu